Bolile secolului

Cercetări şi cercetători

 

 Szilveszter Gaspar s-a reîntors în ţară şi crede că succesul ţine de cum îţi faci viaţa

Cercetătorul în vârstă de 35 de ani a creat senzori care pot măsura cu acurateţe nivelul glucozei din sânge

Suferinzii de diabet ar putea să aibă o viaţă mai uşoară graţie unui aparat creat de un cercetător român în vârstă de 35 de ani, care produce, în laboratorul Institutului de Biodinamică din Bucureşti, senzori cu enzime ce pot măsura nivelul glucozei din sânge, analizând cantităţi foarte mici de substanţă. Absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai”, din Cluj-Napoca (UBB), Szilveszter Gaspar şi-a dedicat ultimii 10 ani studiului senzorilor pe care i-a perfecţionat la Universitatea din Lund, Suedia, în timpul unui stagiu postdoctoral. Biosenzorii sunt incorporaţi într-un aparat de mărimea unui pix şi funcţionează pe baza reacţiilor chimice produse în timpul contactului dintre substanţa analizată şi enzimele prezente în vârful de doar câţiva microni ai maşinăriei: „Practic, încercăm să convingem anumite fenomene să aibă loc, folosind catalizatori.

 

 Senzorul e un aparat care are un terminal pe care îl pui într-un pahar cu apă şi vezi, de exemplu, câtă apă oxigenată are. Una dintre cele mai facile metode e să te foloseşti de electroni, întrucât dacă pompezi  un electron în substanţă o reduci, iar dacă scoţi un electron o oxidezi. Am construit senzori mai buni decât ceea ce exista. Cu ajutorul acestora se poate măsura nivelul de glucoză din sânge, ca să ştii cum administrezi insulina. Tot ce trebuie să faci este să te înţepi în vârful degetului şi să măsori glucoza prin intermediul senzorului. Poţi măsura cantităţi foarte mici, asta aduce nou aparatul”.

S-a întors în ţară pentru a fi împreună cu familia

După ce a obţinut diploma de masterat, pe care l-a urmat tot la UBB, Szilveszter Gaspar şi-a început doctoratul la aceeaşi universitate, urmând să plece un an mai târziu  la cea mai importantă universitate din Suedia, unde şi-a făcut şi studiile postdoctorale: „Am continuat la Universitatea din Lund munca pe care am început-o în ţară, dar după opt ani petrecuţi acolo am simţit nevoia să mă întorc. Norocul meu a fost că am găsit la Bucureşti toate condiţiile pentru a face cercetare la un nivel egal, dacă nu chiar superior, din punctul de vedere al laboratorului”. Cu toate acestea, spune tânărul cercetător, este mai greu să obţii performanţă în România decât în Occident, chiar dacă îţi menţii colaborările internaţionale: „Marea problemă cu care ne luptăm e cea de atitudine a oamenilor. Suntem priviţi cu anumite suspiciuni de către partenerii din Vest. Eşti acceptat mai greu. Scuza lor e că noi nu am avut posibilitatea să arătăm că ştim să facem ceva foarte bine. Dacă scrii un proiect competitiv, el este acceptat, dar accesul la informaţie e departe de a fi ca în Occident”.

Pe lângă accesul la documentare, o altă piedică este greutatea cu care substanţele de care ai nevoie ajung în România, iar timpul pierdut este recuperat cu greu: „În Vest există mii de reviste şi informaţia pe care o cauţi tu poate e acolo, dar nu ai acces la ea. A doua problemă e că vrei o substanţă, care e produsă, de exemplu, în SUA sau în Germania. Formalităţile şi  viteza cu care se mişcă distribuitorul local sunt de aşa natură încât ajunge la tine după o lună, două. Câteodată, aşteptăm după substanţă şi trei luni. Aşa ceva nu se întâmplă niciodată în universităţile din afară, acolo e o chestiune de o săptămână. Problema e că distribuitorul nu îşi permite să facă comenzi decât când adună mai multe. Nici mie nu mi-e foarte clar de ce durează atât de mult”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Decembrie 2016
L M M M V S D
« Mai    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
%d blogeri au apreciat asta: